Marcăm Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin între 16 și 22 ianuarie anul acesta – penultima săptămână a lunii ianuarie. Folosim această săptămână pentru a sensibiliza despre cancerul de col uterin și efectele acestuia. Efectele sunt devastatoare nu numai asupra femeilor, ci și asupra întregii societăți – familiile își pierd fiice, mame și soții, iar comunitățile sunt afectate de aceste decese timpurii.Virusul papiloma uman (HPV) este cauza principală a cancerului de col uterin. Este o infecție foarte contagioasă care se transmite prin contact sexual.
Cine este expus riscului de cancer de col uterin
În multe cazuri, cancerul de col uterin poate fi asociat cu factori de risc cunoscuți pentru boală. Unii factori de risc pot fi evitați, în timp ce alții nu. Unii factori de risc aflati sub controlul sunt:
⦁ Istoricul de screening: cei care nu au avut teste Papanicolau la intervale regulate au un risc crescut de cancer de col uterin.
⦁ Infecția cu HPV: Anumite tipuri de HPV sunt legate de cancerul de col uterin. Scăderea riscului de apariție a HPV poate reduce, de asemenea, riscul de cancer de col uterin.
⦁ Antecedente sexuale: relații sexuale înainte de vârsta de 18 ani și mulți parteneri sexuali expun un risc mai mare de infecție cu HPV.
⦁ Fumatul: fumatul este asociat cu un risc crescut de cancer de col uterin.
⦁ Infecția cu HIV: cei care au fost infectați cu HIV au un risc mai mare decât media de a dezvolta cancer de col uterin.
⦁ Pilule contraceptive: Există dovezi că utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale poate crește riscul de cancer de col uterin.
⦁ Sistem imunitar slăbit: un sistem imunitar slabit nu poate lupta împotriva infecțiilor.
La început, cancerul de col uterin de obicei nu are simptome, ceea ce face dificil de detectat. Simptomele încep de obicei după răspândirea cancerului:
⦁ sângerare vaginală după sex;
⦁ sângerare vaginală după menopauză;
⦁ sângerare vaginală între menstruații sau perioade care sunt mai abundente sau mai lungi decât în mod normal;
⦁ scurgeri vaginale care sunt apoase și au un miros puternic sau care contin sânge;
⦁ durere pelvină sau durere în timpul actului sexual.
Simptomele cancerului de col uterin avansat (cancerul s-a răspândit dincolo de colul uterin în alte părți ale corpului) pot include simptomele cancerului de col uterin în stadiu incipient și:
⦁ mișcări intestinale dificile sau dureroase sau sângerare din rect atunci când aveți o mișcare intestinală;
⦁ urinare dificilă sau dureroasă sau sânge în urină;
⦁ durere de spate surdă;
⦁ umflarea picioarelor;
⦁ durere în abdomen;
⦁ senzație de oboseală.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit
Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a preveni cancerul de col uterin. Primirea periodică a examenelor ginecologice și efectuarea testelor Papanicolau sunt cei mai importanți pași pe care trebuie să îi luați pentru prevenirea cancerului de col uterin. Alte lucruri pe care le puteți face sunt:
⦁ Obțineți vaccinul HPV (dacă sunteți eligibil).
⦁ Adoptați practici sexuale sigure: întârzierea inițierii vieții sexuale, utilizarea prezervativelor și întreținerea relațiilor sexuale cu cât mai puțini parteneri posibili.
⦁ Nu fumați și folosiți produse din tutun.
Cancerul de col uterin este printre cele mai prevenite cancere: pe lângă faptul că sunt prevenite prin vaccinarea HPV, leziunile precanceroase pot fi detectate cu ușurință prin screening.
Vaccinul
Vaccinul HPV previne cancerul de col uterin prin protejarea împotriva celor mai comune tipuri de HPV, care cauzează 9 din 10 cazuri de cancer de col uterin. Vaccinarea HPV este recomandată la 9-14 ani. Studii recente din Regatul Unit, una dintre primele țări care l-au introdus, arată că vaccinarea HPV a redus leziunile precanceroase și cancerul de col uterin cu aproape 90% în rândul primelor cohorte care au primit vaccinul.Vaccinarea HPV și screening-ul cancerului de col uterin au fost desemnate drept „intervenții cele mai bune” cu rentabilitate imediată a investiției. Ele reduc semnificativ bolile și decesele evitabile, precum și nevoia de tratamente costisitoare care au efecte secundare grave asupra sănătății.Atingerea acestor obiective necesită un angajament politic puternic din partea statelor membre și investiții adecvate în căile de îngrijire, formarea forței de muncă, comunicare și monitorizare.
