Ziua Mondială de prevenire a înecului, declarată prin
Rezoluția Adunării Generale a ONU din aprilie 2021
„Prevenirea globală a înecului”, este organizată anual la
25 iulie.
Acest eveniment global de advocacy este o oportunitate
de a evidenția impactul tragic și profund a înecului
asupra familiilor și comunităților și oferă soluții
salvatoare de prevenire.
În această zi, instituțiile și comunitățile din întreaga
lume organizează diverse evenimente și activități pentru a informa și educa oamenii
privind modalitățile de prevenire a înecului și măsurile de acordare a primului ajutor
la necesitate.
Organizația Mondială a Sănătății continuă să se axeze pe creșterea gradului de
conștientizare cu privire la înec ca o problemă de sănătate publică, amintindu-le
oamenilor că oricine se poate îneca, dar nu ar trebui. Ziua Mondială de prevenire a
înecului este o oportunitate de a sublinia importanța educației în domeniul siguranței
acvatice, inclusiv învățarea înotului și dezvoltarea abilităților de supraviețuire în apă.
Înecul este a treia cauză de deces accidental la nivel mondial, reprezentând 7%
din toate decesele cauzate de traumatisme și accidente. Aproximativ 236 000 de
decese cauzate de înec se înregistrează anual în întreaga lume.
Peste 90% dintre decesele prin înec au loc în râuri, lacuri, fântâni și vase de
stocare a apei menajere, copiii și adolescenții din zonele rurale fiind afectați în mod
disproporționat.
Dezastrele legate de inundații afectează din ce în ce mai mult milioane de
oameni la nivel global, în parte din cauza escaladării impactului negativ al
schimbărilor climatice, iar înecul este principala cauză a deceselor în timpul
inundațiilor. Înecul a fost cauza a peste 2,5 milioane de decese în ultimul deceniu,
care puteau fi prevenite.
În regiunea europeană a OMS, înecul a provocat decesul la 19 444 de persoane
în a.2019, rată mortalității constituind 2,1 la 100. 000 populație.
În râurile și bazinele acvatice din Republica Moldova, potrivit statisticilor
oficiale în a. 2021 și-au pierdut viața în urma înecului 112 persoane, dintre care 18
copii. În a.2022, numărul înecurilor a fost de 78, inclusiv 15 decese la copii. De la
începutul anului 2023, potrivit datelor Inspectoratului General al Situaților de
Urgență au fost înregistrate 34 cazuri de înec, dintre care 3 minori.
Printre factorii de risc ce predispun cel mai des la înec se numără:
Vârstă: Această relație este adesea asociată cu o lipsă de supraveghere. La
nivel global, cele mai mari rate de înec sunt în rândul copiilor între 1 și 4 ani,
urmați de copiii între 5 și 9 ani.
Gen: Bărbații sunt în special expuși riscului de a se îneca, cu o rată de
mortalitate de două ori mai mare decât a femeilor. Studiile sugerează că ratele
mai mari de înec în rândul bărbaților se datorează expunerii crescute la apă și
comportamentului mai riscant, cum ar fi: înotul singur, consumul de alcool
înainte de a înota și plimbările cu barca.
Acces la apă: Accesul sporit la apă este un alt factor de risc pentru înec.
Persoanele cu ocupații precum pescuitul comercial sau pescuitul care folosesc
bărci sunt mai predispuse la înec. Copiii care locuiesc în apropierea surselor de
apă deschise, cum ar fi șanțurile, iazurile, canalele de irigare sau piscinele sunt
expuși în mod special.
Inundații: Înecul reprezintă 75% din decesele în urma inundațiilor. Dezastrele
de inundații devin atât mai frecvente, cât și mai grave și este de așteptat ca
această tendință să continue ca parte a schimbărilor climatice. Riscurile de înec
cresc odată cu inundațiile, în special în țările cu venituri mici și medii, unde
oamenii trăiesc în zone predispuse la inundații, iar capacitatea de a avertiza,
evacua sau proteja comunitățile de inundații este joasă sau doar în curs de
dezvoltare.
Călătoriile pe apă: Călătoriile efectuate pe nave supraaglomerate, nesigure,
lipsite de echipamente de siguranță sau operate de personal neinstruit în
abordarea incidentelor de transport sau navigație, de asemenea reprezintă un
risc sporit de inec, în deosebi pentru migranții ilegali.
Alcoolul: Personalul aflat sub influența alcoolului sau a drogurilor reprezintă,
de asemenea, un risc.
Fiecare caz de înec poate fi prevenit. Organizația Mondială a Sănătății recomandă
țările să întreprindă măsuri pentru reducerea drastică a cazurilor de înec. Deși
implementarea acestora poate varia în funcție de context, este important, ca
comunitatea globală de prevenire a înecului să fie consecventă și coerentă privind
implementarea lor, inclusiv:
Amenajarea locurilor pentru scăldat cu instalarea barierelor de siguranță;
Supravegherea copiilor și securizarea locurilor periculoase (acoperirea
fântânilor, latrinelor, a vaselor mari cu apă, etc.);
Educarea abilităților de bază pentru înot, siguranță în apă și salvare în
siguranță, inclusiv a copiilor de vârstă școlară;
Instruirea populației referitor la salvarea și resuscitarea în siguranță;
Stabilirea și aplicarea reglementărilor sigure privind navigația cu barca,
transportul maritim și feribot este o parte importantă a îmbunătățirii
siguranței pe apă și a prevenirii înecului.
Gestionarea riscurilor de inundații printr-o mai bună planificare a
pregătirii pentru dezastre, planificarea utilizării terenurilor și sisteme de
avertizare timpurie pot preveni înecurile în timpul dezastrelor de
inundații.
Dezvoltarea unei strategii naționale de siguranță a apei poate oferi o
direcție strategică și un cadru legal, care să ghideze acțiunile
multisectoriale și să permită monitorizarea și evaluarea eforturilor.
Cu toții putem lua măsuri pentru a preveni înecul. Oriunde am fi: creșterea
gradului de conștientizare cu privire la amploarea problemei; recunoașterea și
promovarea cunoștințelor și conștientizarea că există soluții testate pentru prevenirea
înecului; colaborarea aotoritățile locale și naționale pentru a dezvolta planuri și
politici de prevenire a înecului, voluntariat cu organizații de prevenire a înecului,
salvare a vieților sau de căutare și salvare, menținerea în siguranță pe noi înșine și
familiile noastre atunci când ne aflăm în apă, în jurul sau pe apă.
”Oricine se poate îneca, nimeni nu ar trebui.”
