Ziua Mondială a Inimii, sărbătorită în fiecare an, în toată lumea, pe 29 septembrie,
este o ocazie de a discuta despre bolile care afectează inima, trăgând un semnal de
alarmă asupra gravității și impactului pe care îl au acestea, dar și despre sănătatea
inimii și despre faptul că aceste boli sunt în cea mai mare măsură prevenibile.
Bolile cardiovasculare cuprind mai multe afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge
dintre care bolile ischemice cardiace (angina cardiacă, infarctul miocardic) și bolile
cerebro-vasculare se numără printre cele mai frecvent întâlnite.
Cu toate că reprezintă o problemă de sănătate publică prin mortalitate și morbiditate,
bolile cardiovasculare pot să fie prevenite în cea mai mare parte. Se estimează că în
țara noastră ar putea fi prevenite aproximativ 28% dintre decesele prin boală ischemică
a inimiii. O parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare nu sunt
modificabili (vârsta, factorii genetici), dar cea mai mare parte a lor se poate modifica,
printre aceștia numărându-se fumatul, dieta necorespunzătoare, sedentarismul,
dislipidemiile (niveluri anormale de lipide în sânge). De asemenea, hipertensiunea
arterială este o boală cardiovasculară care reprezintă la rândul ei un factor de risc
pentru alte boli cardiovasculare și diabetul zaharat – o afecțiune care are factori de risc
comuni cu bolile cardiovasculare și reprezintă la rândul său, un factor de risc pentru
aceste boli.
Îngrijirea sănătății inimii ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare. Printre măsurile
care pot fi luate pentru a menține inima în formă și a scădea riscul de apariție a bolilor
cardiovasculare se numără:
Cunoașteți-vă riscul de boală cardiacă
Ce condiții de sănătate cresc riscul bolilor de inimă:
Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială este un factor
major de risc pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care
se întâmplă atunci când presiunea sângelui din arterele și celelalte
vase de sânge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este
controlată, vă poate afecta inima și alte organe majore ale corpului,
inclusiv rinichii și creierul. Vă puteți reduce tensiunea arterială cu
modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce
riscul de boli de inimă și atac de cord.
Nivel crescut de colesterol în sânge. Colesterolul este o substanță
ceroasă, asemănătoare grăsimilor, produsă de ficat și care se
găsește și în anumite alimente. Dacă luăm mai mult colesterol
decât poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții
arterelor. Acest lucru duce la îngustarea vaselor și poate reduce
fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.
Colesterolul ridicat din sânge nu are de obicei semne sau
simptome. Singura modalitate de a ști dacă aveți colesterol ridicat
este să vă testați.
Diabetul zaharat. Diabetul determină acumularea zahărului în
sânge. Riscul de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu
diabet este mai mare decât pentru adulții care nu au diabet.
Obezitatea. Obezitatea este excesul de grăsime corporală.
Obezitatea este legată de un nivel mai ridicat de colesterol „rău” și
trigliceride și de un nivel mai scăzut de colesterol „bun”. Obezitatea
poate duce la hipertensiune arterială și diabet, precum și la boli de
inimă.
Ce comportamente cresc riscul bolilor de inimă
Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost
legată de boli de inimă și afecțiuni conexe cum ar fi ateroscleroza.
De asemenea, prea multă sare (sodiu) în alimentație poate crește
tensiunea arterială.
Insuficientă activitate fizică duce la boli de inimă. Activitatea fizică
regulată vă poate reduce riscul de boli cardiace.
Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale,
nivelul trigliceridelor și provoacă boli de inimă.
Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord:
Fumatul poate afecta inima și vasele de sânge, ceea ce
vă crește riscul de afecțiuni cardiace;
Nicotina crește tensiunea arterială și afectează vasele;
Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea
de oxigen pe care o poate transporta sângele;
Expunerea la fumatul pasiv crește riscul de boli de inimă
chiar și pentru nefumători.
Profilaxia
- Exerciții fizice efectuate regulat;
- Menținerea unui alimentații echilibrate;
- Oprirea fumatului;
- Stoparea consumului de alcool;
- Efectuarea de controale medicale preventive cu regularitate.
O promisiune simpla…
…pentru inima mea, pentru inima ta, pentru inimile noastre…
Oamenii care vor sa ia masuri acum pentru ca sa traiasca mai mult, mai bine,
cu inima sanatoasa trebuie sa faca o promisiune…
Catre familiile noastre sa gateasca si sa manance mai sanatos
Catre copiii nostri sa faca mai multa miscare si sa-i ajute sa fie mai activi, sa
spuna nu fumatului si sa-I ajute pe cei dragi sa renunte la fumat.
Ca personal medical sa ajute pacientii sa renunte la fumat si sa isi reduca
nivelul colesterolului
Ca responsabil cu politicile publice sa sustina politicile care promoveaza
sanatatea inimii
Ca angajator sa investeasca in locuri de munca prietenoase cu inima
